ora 13: Am ieşit afară, în sfârşiiiit! Puţin stânjenită, am ridicat privirea din noroi. Nu chiar acelaşi noroi, un pic mai zvântat decât ieri. Ceva-ceva era altfel faţă de dimineaţă, când am alergat zgribulită spre serviciu, după ce am îngheţat bine în staţie. Era cald şi prea mult soare pentru mine, răcită şi gripată din cauza ninsorilor din zilele trecute!
Am păşit stângaci, să nu strivesc noroiul primăvăratec de sub pomi şi analizam tabloul:
- ciorile croncăneau de zor - la vârsta lor matusalemică, cine ştie câte primăveri întârziate au traversat aici, în curtea spitalului!?
- fetele mari erau ieşite la agăţat
- fetele bătrâne erau încrâncenate că iar le-a prins primăvara nemăritate
- the old womens alergau grăbite spre piaţă, să nu piardă oferta la ceapa verde
- femeile măritate... stau la serviciu şi visează la vacanţă
- bărbaţii tineri se uitau după fetele mari
- bărbaţii... ceilalţi se uitau după maşini
- ciorile tot croncăneau, deci pot intra din nou în bârlog.
Neverending story! What a beautiful life!
3 comentarii:
La Cta croncaneau pescarusii...:D
Prefer pescarusii, ma termina zi de zi ciorile alea! Deci votez pentru pescarusi!:D
De ai sti cum ii ascultam saptamana trecuta....chiraind la mal de mare....ca si Timisoara e plina de ciorile naibii...
Trimiteți un comentariu