4 3 2 sau altceva...

Sambăta seară... butonez programele tv şi dau de celebrul film "4 luni 3 săptamani şi 2 zile". Cum eu de obicei sunt întârziată cu toate şi din principiu nu merg cu trendul vremii, nu am văzut filmul până acum, aşa cum nu am citit până acum nimic din Coelho...
Revin la film, m-a surprins din prima: secvenţele de început din camera de cămin mi-au amintit de camera mea de cămin din anul III de facultate, era exact ca la noi în Haşdeu. În paralel cu filmul mi se derulau în minte amănunte de atunci, pe care le credeam uitate... Vestitul telefonul din cabina portarului, unde erai chemat când te suna cineva... Strigătul "Elenaaaaaaa, optişpeeeeee, Elenaaaaaa, optişpeeeeee mama taaaaaaa". Mda, nu erau atunci mobile sau telefoane publice cu cartele... doar in unele cămine funcţionau câteodată telefoanele cu fise, unde stăteai seara la coadă mult şi bine să prinzi câteva minute cu cei de acasă. Şi multe altele.
Filmul a fost şocant, nu sunt în măsură să scriu în detaliu de ce, prin ce... Cred că şi senzaţia lăsată pentru un timp a fost că revin (chiar şi mental) într-o perioadă cu cenzură, lipsuri, teamă... întuneric.