Habar nu am daca sa ma bucur deja, e cam prematur, stiu, dar de dimineata sunt euforica! Incep sa se clarifice unele lucruri si sa primesc semne ca multe se schimba in favoarea mea (la job ma refer, e necesara revigorarea).
Nu mai spun ca debandada din casa m-a lasat imuna, fata de alta data! In sufragerie George si-a adunat copiii de pe afara, habar nu am cati erau, ce faceau, usa era larg deschisa, du-te/vino, nu cunosc decat o parte dintre copii. Partea haioasa a fost cand toti au navalit pe jucariile mamzelinei (ea azi tocmai a primit una, prin posta, castigata la ceva concurs;)). E drept ca sunt ceva mai haioase, canta, suna, scartaie... Bine ca azi urechile nu au perceput nici un zgomot, parca eram dincolo de bloc.
Acum e liniste, mamzelina doarme, cu ursii ei, George mananca (azi l-am lasat sa incalce regulile, deci e in pat cu castronul plin de cartofi prajiti:))
Si eu... ma apuc sa caut, sa analizez, sa vad ce pot face eu cu o veste buna!
4 comentarii:
Hai ma, si nu ne zici si noua ? :D
Mai, deocamdata e in faza de promisiune (insa stiu ca se poate), si asa as scapa de un birou igrasios (bleah!), inundabil la orice ropoteala de ploaie. Fiind doar aspectul asta, trebuie sa cujet lung, ca dincolo de toate, munca mi-o fac cu drag, m-am lipit de copii, oameni, insa le las coordonatele si or sa le placa si lor!
Da' ce ma fac cu mamzelina???:( Ca bona n-am inca, deci... aman un strop momentul (cat pot de mult)!
Atunci astepta momentul dezvaluirii. Bafta oricum :)
Sa dea Domnul, ca mai intai merg la negocieri:P ma invat minte de acum sa nu primesc numai ce mi se ofera, sa mai si cer ce vreau eu... ca am valoare!:P
Trimiteți un comentariu