Se pare că primăvara se joacă de-a baba oarba cu noi: încă nu a fost cald-cald, aşa cum altă dată a fost, iar când ţi-e lumea mai dragă... hop şi o ploaie, să nu uităm că e totuşi primăvară! Noi am zis că apelăm la provocări: ne-am tuns, deşi ne uităm după toate fetiţele cu păr lung! Nu se mai putea, mami (adică eu) nu reuşea să dea o formă profesionistă frezei mamzelinei, deci am apelat la o doamnă drăguţă, care tunde bărbaţii familiei de când se ştie la noi în cartier. Aşadar, e liber la Primăvară! Poate ne vizitează de 1 mai...?!
O zi de 12 aprilie ne-a adus mai multă bucurie şi chicoteală şi motiv să râdem la fiecare gest, cuvânt nou! Au trecut 3 ani de atunci, în care am vegheat, am râs, am plâns, am trăit tot ce pot trăi doi părinţi alături de copiii lor.
A fost o zi de 12 aprilie cu nume simplu: BUCURIE!
... va transmit urari de alea faine (altele nu am in program, ca-s dama fina;)), si sa aveti parte de sarbatori normale, fara probleme de sanatate&stuff. Si sa fie si soare, sa ne putem plimba la rudele care au gatit ceva mai bine si mai mult decat noi, sa ciocnim oua rosii cu toti cei dragi si sa schimbam retete de cozonaci:) Si daca tot am atins acest subiect: maine am cozonacii in program (traiasca masina de paine, e o mare "doamna"!)... Or mai fi si altele in program, dar acum pe asta sunt setata...
*** Nu stiu ce am avut saptamana aceasta, dar m-am amuzat teribil pe diverse teme, mi-am cautat motiv de ras in orice. Sper doar sa nu preceada o saptamana pe dos... ca nu mi-ar pica bine, mai ales ca vine si Pastele.
*** Si daca tot veni vorba de Paste... habar nu am cum imi voi organiza treburile: curatenie ioc (decat cea uzuala), de gatit sunt cam obosita... apoi doar 3 zile libere: sambata, duminica si luni... hmmm! Scump dom'le, scump, dincolo era mai ieftin! "Dincolo" fiind in concediul ala fain de 2 ani;)
*** Nu stiu daca m-am laudat, insa nu cred ca a ramas persoana din jur sa nu fi aflat ca mamzel a scapat de pampers. De buna voie, asta e de apreciat! Urmatorul level: gradinita!
*** Sa revin la carti, ca tot le am mereu pe langa mine si adorm cu ele sub cap:) Mi-am amintit de o carte veeeeeche, pe care am primit-o la 10 ani, cu personaje reale si imaginare si care nu stiu pe unde zace. "Domnita Ruxandra" se numea si avea coperta albastra, cu un portret al eroinei pe ea. Ideea era: oare copiii din generatia noua mai cred in povesti cu zane? Eu tin minte ca visam intr-un mare fel si imi imaginam povestile lor mereu si... uof, era frumos la 10 ani:) Aici am ajuns cu gandul dupa ce am avut, din nou, sedinta cu parintii si ma surprind pe mine - o inadaptata la noile trenduri ale copiilor de azi, platitorii de taxe de maine.
*** Acum o alta dilema: a reusit sa vada cineva ecranizarea romanului Annei Gavalda "Impreuna" (Ensemble, c'est tout)? Cred ca jumatate de zi am dezbatut cu colegele pe marginea subiectului "cum/unde vedem filmul".
