Iarna din geam

Parole, parole...

Ingrediente pentru un weekend cu temperaturi pe minus multe grade Celsius(-15 la ora asta):



Apoi o joaca intensa cu doi copii extrem de nazdravani si inventivi (daca nu-i laud eu, cine sa-i laude?;))



Apoi savuram o pizza cu multumiri inventatorului masinii de paine, pentru ca a scapat mami de framantat aluaturi nereusite!

Apoi ne odihnim, ascultam muzica, citim (acum ma impart intre Al dumneavoastra sincer, Surik si Terapia lui D. Lodge, si cu ochii la inca vreo 3 achizitii de la Carturesti pe raft).

Apoi... ma uit in calendar! E sambata!

Zile si zile

Si a mai trecut o ziua remarcabila de luni. Zi de poveste! Povesti SF, nu altfel. Eu (de felul meu) sunt o persoana pasnica, adica nu cer mult: doar bun simt si un colt in care sa pot sta, sa-mi termin treb'ile pentru care institutia... si guvernul... si FMI-ul... si universul ma platesc! Dar sper ca va veni si ziua aia de luni, cand voi merge zambind si fredonand asa la serviciu:



Cel putin acasa lucrurile sunt spre normal, afara zapada se mentine la cote normale, frigul e... frig, deci ne place in casa... dar mai ales pe afara!





Vrem iar la tara!

Photo sharing

Pur si simplu e vorba despre baiatul meu in propozitie:)



Pentru ca ce este in imaginea de mai sus e muncit, cineva se chinuie sa doarma! Insa altcineva vrea joaca de seara sub patura cu lanterna!

Chestii

Ar trebui sa plec acasa, dar mai zabovesc 10 minute in asteptarea masinii. Si stand asa, completand foi si bifand una alta, ma intrebam: de cate ori ma supar daca cineva ma ia peste picior sau e nesimtit cu mine? "De fiecare data!" Contextul asta este: desi cineva e nesimtit la ora asta cu mine, eu tac. Prefer mereu sa tac si eventual sa ma retrag tiptil din "poveste", fara a da sau a cere explicatii. Poate pierd in faza asta, insa stiu ca daca imi vad de viata mea, fara sa ma revolt, sa "strig", castig inca un loc liber langa mine.
Am preferat sa renunt la "prieteniile" in care celalalt imi invada intr-un mod neplacut spatiul personal, care ma incomodau psihic, care imi cereau insistent explicatii pentru actiuni personale, prietenii care te trag inapoi.
Am intalnit persoane care prefera si in conditii nu tocmai roze sa pastreze unele relatii "pentru nevoie"! "Si ce daca ne-am mai contrazis, poate odata am nevoie de ajutorul tau". Hmmmmm! Cand arunc zarurile, mie imi iese ca ar fi bine sa renunt totusi! Cum ziceam: prefer un loc liber langa mine, poate apare cineva care imi poate fi chiar prieten... dezinteresat!

Povesti de adormit adultii

Mi-e somn. Rau de tot. Mai sunt 15 minute si e gata painea, iar dupa ce o asez la racit ma retrag si eu. O saptamana de GROAZA a fost, sper ca nu va fi asa tot anul. Piticii deja dorm, viseaza, zambesc, tusesc, vorbesc prin somn. Azi a fost prima zi integrala fara febra la amandoi, ura!
Mamzel a adormit furioasa ca nu am lasat-o cat a dorit ea cu lanterna sub patura. Insa parca facuse dus, avea parul si hainele ude si reci dupa jumatate de ora petrecuta in "cortul" ei. Si era nedumerita de ce in seara asta frate'su nu a participat la discoteca ei de sub patura. Daca as lasa-o, cred ca ar sta o zi acolo: fie canta/vorbeste in legea ei cu vreun animal din menajerie, fie e liniste-liniste si am senzatia ca doarme.
Uf, miroase demential in casa de la painea asta, inca putin si e gata. Aseara am visat ca sunt iar gravida, iar azi la birou am incercat sa dezbatem semnificatia visului. Cica e de bine, da, asa ca m-am linistit. Mi-a spus o colega ca atunci cand visezi copii nu ar fi de bine. Ma rog, nu cred, dar daca asa se spune...
Gata, a sunat masina, fug si inchid totul! Somn usor si... vise placute!

Hai cu tata!

Un inceput de an suspect de-a dreptul.
Duminica noapte incepe mamzel sa tuseasca, sa se sufoce, sa se infierbante... dimineata vine cu greu. Scumpa mea nici sa planga nu reusea, de ragusita si fara aer ce putea fi. La 8 vine doamna doctor si o vede, prescrie tot ce e de prescris... negociem la greu gustul siropelelor, pentru ca avem o mamzelina tare simandicoasa. Ca sa o pacalim, ii dam cu seringa dozatoare de la Nurofen, singurul pe care il ia fara probleme. Isteata cum e ea, se uita mereu la culoarea siropului si decreteaza: "nu e bine acia. ata nu e decios"! Cu alte cuvinte... inventati, mai farmacistilor, siropele delicioase pentru mamzeline mofturoase! Plec la 10 spre serviciu val-vartej, lasand-o in grija doamnei, cat de cat stabilizata. Stau ca pe ace pana la 4, ma enervez de nesimtirea unora, sun la greu acasa... O noua noapte alba si chinuita, iar merg neagra de somn la serviciu, iar nervi, balamuc, ca la bal! In sfarsit aseara a dormit mai bine, doar ca mereu trebuie sa-i schimb bluzitele, transpirand intr-una. Insa e cooperanta, e fetita mare!
In timp ce incerc sa ma trezesc il aud pe George plangandu-se ca il doare gatul. Pun mana pe frunte: cald-caldut-caldicel! Hopaaaaaa, iaaaar??? Insa e vioi, luam siropele ce avem prin casa, spray, tantum... Merge la scoala, insa la 12 vine acasa si ma asteapta. Totul e bine pana la 4 cand incepe sa arda. Iar siropele, invelit, un somn de 1 ora... Acum e bine, a cerut sa facem temele, l-am ajutat, l-am felicitat, l-am premiat cu o felie de cozonac cu Nutela. Sunt o mama de treaba, doar azi!:) Pentru ca sunt varza de oboseala, astept sambata ca pe nu stiu ce sarbatoare, si credeam ca maine e vineri:(
Deci un inceput "bun", sper sa nu se repete si sa ne facem bine, sa "speriem" oamenii in mall cat de curand, sa zburam la munte pentru cateva ore tot curand... sa, sa, sa...!